„PROIECTUL CEO PRIVAT LA STAT ESTE O FARSĂ CARE TREBUIE SĂ ÎNCETEZE. ACOLO UNDE AU AVUT LOC ÎMBUNĂTĂŢIRI LA COMPANIILE DE STAT A FOST MÂNA DNA ŞI A CURŢII DE CONTURI“ - ZF

Share this
Marti, 10/06/2014

Ionel Blănculescu, preşedintele companiei Consultanţă şi Investigaţii Financiare: Un manager de la o companie de stat trebuie să urmeze politica guvernului şi a partidului aflat la guvernare, astfel că, dacă guvernul e de stânga, nu va putea creşte preţurile biletelor la Metrorex, de exemplu, pentru a eficientiza activitatea companiei.

Haosul schimbărilor tot mai frecvente făcute de miniştri la conducerea „privată“ a companiilor de stat arată că, la aproape doi ani de când un manager privat a preluat frâiele unei companii de stat, proiectul „CEO privat la stat“ este un eşec plătit de guvernul Ponta din banii publici.

Situaţia este cu atât mai îngrijoră­toare cu cât schimbările de management au început să se facă aproape săptămânal, iar pe lista noilor-numiţi se află persoane a căror experienţă nu doar că nu corespunde cu profilul candidaţilor căutaţi (cerinţă impusă prin lege), ci au sau au avut activitate politică în cadrul partidului aflat la guvernare.

Tarom, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă sunt doar trei dintre companiile de stat care aveau la conducere manageri „privaţi“ care au fost schimbaţi în ultima lună. În toate aceste companii, aflate în curtea Ministe­rului Transporturilor condus de Dan Şova, schimbările au fost făcute fără prea multe explicaţii.

„Este culmea ipocriziei ceea ce se întâmplă cu acest proiect. Stadiul actual confirmă nu doar că este un eşec pentru că a fost implementat prost, ci şi că nimeni nu se mai sinchiseşte măcar să respecte legea, pentru că este o bază legală în cadrul căreia funcţionează aceste numiri. Am zis încă de la început că acest proiect va fi un eşec, pentru că a crea insule de competitivitate şi profesionalism într-un sistem profund corupt este o utopie. Să susţii în continuare, după doi ani, că faci schimbări pentru management profesionist este o ipocrizie“, a spus Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii şi consultanţă Capital Partners.

Patru schimbări de management în doi ani la Tarom

Tarom, operatorul aerian de stat care a fost prima companie cu management privat, a trecut prin patru valuri de schimbări la nivel de conducere din noiembrie 2012 (când Edouard Heinzmann, actualul CEO „privat“ a fost numit în funcţie) şi până în prezent, astfel că actualul consiliu de administraţie a ajuns să fie condus de Gabriel Dumitraşcu (şeful Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie), iar din board mai fac parte alţi manageri „privaţi“ precum Dante Stein (fost consilier al premierului Ponta), Răzvan Filipescu (preşedintele Autorităţii Naţio­nale pentru Turism), Iulian Matache (secretar de stat în Ministerul Transpor­turilor), Radu Mihai Fleanţă (pilot Tarom), Toma-Dorin Cîmpeanu (fost secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Infor­maţională) şi Dan Valeriu Andrei (fost director în Ministerul Transporturilor, pe segmentul aviaţiei).

Aceste numiri au fost făcute în contextul în care în ordonanţa care reglementează acest proiect se precizează clar că membrii consiliului de administraţie trebuie să aibă „experienţă în activitatea de admi­nistrare/ma­nagement a/al unor societăţi comerciale profitabile din domeniul de activitate al întreprinderii publice“ şi că „nu pot fi selectaţi mai mult de doi membri din rândul funcţionarilor publici sau al altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice“.

„Proiectul este o farsă pe care o alimentăm de doi ani şi care trebuie să înceteze, să revenim la normal. Am susţinut încă de la început că va fi un proiect sortit eşecului, iar acest lucru s-a confirmat. Eşecul este cauzat de faptul că cele două tipuri de management sunt ca două civilizaţii diferite care se exclud, pentru că un guvern nu va accepta niciodată ca un manager privat să ia o măsură de eficientizare a activităţii unei companii prin decizii care să afecteze populaţia“, a explicat şi Ionel Blănculescu, preşedintele companiei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, care este şi consilier onorific al premierului Victor Ponta.

În opinia sa, faptul că există şapte niveluri ierarhice între CEO şi guvern în conducerea unei companii de stat îngreunează activitatea managerilor cu experienţă în privat, care atunci când vor să ia o decizie şi sunt refuzaţi decid să plece.

„Un manager de la o companie de stat trebuie să fie de la stat, dar să conducă compania într-o manieră profesionistă. Ei trebuie să urmeze politica guvernului şi a partidului aflat la guvernare, astfel că, dacă guvernul e de stânga, nu va putea creşte preţurile biletelor la Metrorex, de exemplu, pentru a eficientiza activitatea companiei“, a mai spus Blănculescu.

Deşi la companiile de stat din subordinea Transporturilor există cele mai frecvente şi poate cele mai vizibile schimbări de manageri „privaţi“, semne de întrebare au rămas şi în ceea ce priveşte numirile de la companii precum Complexul Energetic Oltenia (Ministerul Economiei) sau Poşta Română (Ministerul Comunicaţiilor), unde actualii CEO „privaţi“, selectaţi în urma unui proces de selecţie cu ajutorul headhunterilor, sunt aceiaşi de dinainte, care au fost numiţi politic.

Spre exemplu, pentru realegerea în funcţie a lui Laurenţiu Ciurel, actualul şef al CEN Oltenia, statul a cheltuit 150.000 de euro pentru un contract cu firma de recrutare Kienbaum. Ciurel fusese numit politic anterior pe această funcţie, fiind şeful PSD Gorj. O situaţie similară s-a întâmplat şi în cazul Poştei, unde managerul „privat“ selectat cu firme de recrutare a fost Ion Smeeianu, care ocupa şi anterior această poziţie, dar care, potrivit unor informaţii apărute în presă la finalul săptămânii trecute, a fost înlocuit.

S-au risipit banii pe consultanţi

Şi Hidroelectrica (Ministerul Econo­miei), unul dintre cei mai importanţi producători de energie din România, a cheltuit până în prezent peste 260.000 de euro pentru contracte cu firme internaţionale de recrutare pentru a-şi găsi administratori şi directori privaţi, însă în acest moment este din nou în insolvenţă, iar legea nu s-a putut aplica.

„În sectorul public, cea mai puternică armă pentru eficientizare în acest moment o reprezintă organele de cercetare penală şi Curtea de Conturi, care au început să îşi facă treaba, să creeze presiune şi să genereze frică. Sunt convins că îmbunătăţirea indicatorilor financiari ai unor companii de stat nu are absolut nicio legătură cu managmentul privat, creşterile au venit fie ca urmare a unor conjuncturi legate de tarife sau a rezultatelor generate de controalele sporite ale organelor de cercetare penală, în special DNA, şi ale Curţii de Conturi. Însă pe termen lung nu aceasta este soluţia, pentru că nu poţi trimite la închisoare tot managementul companiilor de stat, ci privatizarea“, a mai explicat Doru Lionăchescu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.06.2014